Mormantul lui Filip Macedoneanul, o poveste incalcita
Mormantul lui Filip al II-lea Macedoneanul a fost descoperit in 1977 dar a durat mai bine de 3 decenii inainte de a se stabili cu claritate care din scheletele aflate in morminte apartine faimosului rege.
Cine nu a auzit de faimosul rege antic, Alexandru cel Mare Macedoneanul? Cred ca este una din figurile cele mai populare si mai cunoscute ale istoriei. La bazele succesului sau militar au stat insa decenii de politici, reforme si pregatiri duse de tatal sau, Filip Macedon. Curiozitatea cu privire la aceasta figura nu mai putin importanta a istoriei a crescut in ultimele decenii, in special dupa descoperirea mormantului sau si disputa stiintifica ce i-a urmat si care a durat cateva decenii bune inainte de a fi lamurita cat de cat multumitor.
O descoperire emotionanta
In 1977, un anume Manolis Andronikos, arheolog grec, a descoperit in Verginia (Grecia) – vezi harta de mai jos – sub un mare tumulus, un numar de trei morminte din care doua intacte si nejefuite. Zona fusese interesanta pentru arheologi inca de la mijlocul secolului al XIX-lea, dat fiind ca se banuia ca sub dealurile din jurul Verginiei erau morminte acoperite. Emotia si entuziasmuul decoperirii unor morminte intacte a fost mare desi nu a atins entuziasmul popular similar cu cel al descoperirii mormantului egiptean al lui Tutankamon.
O dilema interesanta
Marele tumulus sapat minutios in 1977 continea trei morminte si un heroon, mic altar inchinat, de regula, unui erou. Primul mormant fusese construit din acelasi tip de piatra poroasa ca altarul.
Manolis Andronikos si alti colegi arheologi au fost convinsi ca ocupantul mormantului cu numarul doi era insusi Filip Macedoneanul, tatal lui Alexandru cel Mare. Aceasta concluzie a fost trasa din cauza unei rani la cap, pe orbita ochiului drept, pe care unul din schelete o avea. Si sa recunoastem, obiectele gasite in acest al doilea mormant erau ceva la care te-ai fi asteptat sa gasesti in apropierea unei figuri regale atat de impunatoare. Puteti vedea in stanga doua din aceste obiecte – cufarul sicriu (larnax) si coroana – ambele de aur. Trebuie sa recunoasteti ca simpla vedere a acestor obiecte te duc automat cu gandul la vremuri glorioase si la figuri legendare cum e cea lui Filip al doilea Macedoneanul.
In special a atras atentia figura reprezentata pe cele doua cufere sicriu, figura reprezinta asa numitul “soare Vergina”, un fel de simbol heraldic al regilor macedoneni. Problema care mai ramanea a fi lamurita era cui apartineau resturile incinerate asezate cu grija in cele doua cufere de aur. Probabilitatea ca aceste oase sa apartina lui Filip Macedon si sotiei sale era pe cat de seducatoare, pe atat de posibila. Si totusi, primele teorii s-au dovedit in timp gresite desi inca mai exista dispute pe aceasta tema….
Privit in comparatie cu aceste obiecte luxoase din mormantul doi, mormantul 1 desi nu mai putin deosebit, pare mult mai modest si mai saracacios. Acest mormant era mai vechi decat cel cu numarul doi si cera acoeprit cu dale masive. Ramasitele din morminte erau acoperite la momentul de un praf fin ce se presupune ca s-a depus in urma patrunderii in mormant a unor jefuitori care si-au sapat drum spre interior printr-un tunel ce pornea de la altarul alaturat. Mormantul 1 nu a fost descoperit inact, cu comori inauntru insa contine extraordinare picturi murale pe interior, una din aceste picturi reprezentand scena rapirii Persefonei, scena dupa care este numit si mormantul. Puteti vedea aceasta frumoasa pictura murala in imaginea de mai jos.
Misterul e lamurit prin metode criminalistice. Sau se incearca….
Cand mormantul cu numarul 1 a fost descoperit in 1977, in el se aflau resturile neincinerate ale unui barbat de varsta mijlocie, al unei femei tinere si al unui nou nascut.
In timpuri mai recente, adica incepand din anii 2010 – 2014, au aparut studii si programe ce se bazeaza in principal pe studierea celor 350 ale oaselor si fragmentelor gasite in morminte. Astfel, un studiu din 2014 sustinea teria potrivit careia Filip Macedoneanul este barbatul ingropat in mormantul 2. Puteti citi intreaga argumentatie aici in format pdf.
Eu, totusi, sunt de parere ca Filip Macedoneanul este barbatul ingropat in mormantul cu numarul 1. Studiul care mi-a intarit aceasta convingere a aparut in 2018 si a fost alcatuit de o echipa interdisciplinara din care au facut parte Nicholas Brandmeir, de la departamentul de neurochirurgie in cadrul Universitatii West Virginia, Russel Payne si Elia Risk, departamentul de neurochirurgie de la Centrul Medical Hershey, Shane Tubbs, departamentul de neurochirurgie de la Fundatie stiintifica Seattle, Juan Luis Arsuaga, paleontolog la Facultatea de geologie din Madrid si Antonis Bartsiokas, antropolog la Facultatea greaca Democritus.
Daca doriti, puteti consulta intreg raportul medical la Brandmeir N, Payne R, Rizk E, et al. (April 18, 2018) The Leg Wound of King Philip II of Macedonia. Cureus 10(4): e2501. doi:10.7759/cureus.2501
Dupa cercetari minutioase ale oaselor care au inclus radiografii, tomografie computerizate CTN, 3000 de fotografii digitale si reconstituiri 3D ale osului, echipa medicala formata a formulat cateva concluzii interesante pe care eu personal le impartasesc.
Barbatul este, foarte probabil, tatal lui Alexandru cel Mare, Filip al II-lea Macedoneanul
Tinand cont de masuratorile facute oaselor, s-a ajuns la concluzia ca barbatul avea o statura masiva si o inaltime de 180 cm, o statura mult mai inalta decat barbatul ingropat in mormantul cu numarul doi. Aceasta inaltime era, de asemenea, peste inaltimea medie a oamenilor acelor vremuri. Varsta aproximativa a barbatului la momentul mortii era undeva intre 45 – 50 de ani dar trebuie spus ca varsta este printre cele mai putin relevante detalii dat fiind ca si barbatul din mormantul 2 a murit tot in jurul varstei de 40 de ani.
Craniul omului nostru purta urmele unei rani faciale vindecate, o rana foarte grava dar nu fatala la orbita ochiului drept. Aceasta rana este, de asemenea, un detaliu ce ne poate duce catre concluzia ca ramasitele apartin lui Filip, dar fiind ca sursele istorice amintesc de o astfel de rana suferita de regele macedonean.
O rana mult mai serioasa pe acelasi schelet a fost constatata la piciorul stang unde osul tibiei a fost pur si simplu sudat cu femurul la un unghi de 79°. In osul sudat se remarca o gaura ce pare sa fi fost facut de un obiect cu miscare rapida cum ar fi o sulita. Cu alte cuvinte, ce s-a intamplat practic, a fost ca o sulita i-a strapuns piciorul in spatele genunchiului, distrugandu-i total articulatiile, paralizand nervul peroneal si tibial dar, salvator pentru viata ranitului, ratand sectionarea arteerei poplitee care ar fi dus foarte probabil la o hemoragie greu de stapanit. Va puteti inchipui gravitatea unei asemenea rani, in acele vremuri. In fapt, cercetarii sunt siguri ca a fost o rana aproape fatala. Ce este si mai remarcabil: acea sulita a fost ulterior indepartata, infectia trebuie sa fi fost masiva, durerile suferite au fost atroce mai mult ca sigur dar, totusi intr-un final, zona se vindecase. Bineinteles, nu se vindecase fara urmari, articulata genunchiului disparand, oaseel fenurului si al tibiei au fost sudate iar consecinta acestui artificiu chirurgical a fost un mers chinuitor si schiopatat. Oricat v-as povesti eu, fotografii ale respectivelor oase sunt mult mai concludente si le puteti vedea in imaginea de mai jos:
In fotografia de mai sus, puteti vedea clar oasele sudate intre ele la un unghi de 79°, tot asa cum puteti vedea si gaura din spatele genunchiului disparut, acea gaura fiind cauzata de strapungerea osului de catre o sulita. Poate o sa va intrebati de ce oasele au fost sudate astfel cand era mult mai simplu sa fie sudate drept pentru o statura si un mers mai comod. Ei bine, unghiul a fost creat pentru ca barbatul sa calareasca lejer – mic detaliu din care ne putem da seama de prioritatile si ocupatiile predominante ale razboinicului si modul in care chirurgii antici s-au straduit sa-i indeplineasca dorintele.
In legatura cu aceasta particularitate a scheletului mascuin din mormantul 1, intre obiectele ce statea alaturi s-au gasit printre altele o pereche de armuri din bronz pentru picioare. De remarcat e ca una din aceste armuri era mai scurta decat cealalta, fiind personalizata in mod clar pentru un tip aparte de anatomie cum ar fi un picior mai scurt decat celalalt.
Femeia ingropata alaturi ar fi ultima sotie a lui Filip, macedoneana Cleopatra
Un al doilea schelet aflat in mormantul cu numarul 1 este al unei femei. Cercetatorii au concluzionat ca aceasta avea in jur de 18 ani la momentul mortii. Cercetare atenta a oaselor au evidentiat ca inaltimea femeii era de 165 cm. La momentul mortii, tanara era lauza, bebelusul fiind ingropat alaturi, in acelasi mormant.
Al treilea ocupant al mormantului: un bebelus abia nascut
Nou nascutul ingropat langa cele doua schelete de adulti avea undeva la 41 – 44 saptamani iar concluzia arheologilor a fost ca tanara femeie a murit cu bebelusul aproape imediat dupa nastere. Sexul copilului nu a putut fi stabilit doar in baza analizei osemintelor, probabil ca o analza ulterioara a ADN-ului va clarifica si acest detaliu.
Cateva concluzii
- Dupa umila mea parere, Filip al II-lea Macedoneanul este barbatul ale carei ramasite au fost gasite in mormantul 1 desi exista unele studii care contesta acest lucru.
- Cred ca principala cauza a contestarii vine din faptul ca surse antice ar fi mentionat ca, dupa moarte, Filip ar fi fost incinerat iar nu ingropat simplu, asa cum au fost gasite scheletele noastre. Este totusi de mentionat ca Justin, sursa antica a acelui detaliu, era un istoric roman ce a trait la secole dupa evenimente si se prea poate sa fi presupus doar ca Filip a fost incinerat, cu atat mai mult cu cat alti membri ai familiei lui chiar au fost incinerati dupa moarte. Mai mult, Justin ar fi putut formula aceasta presupunere in baza propriei experiente, dat fiind ca si imparatii romani din vremea lui erau incinerati. Surse care sa precizeze incinerarea lui Filip inainte de relatarea lui Justin nu exista – un motiv in plus sa nu ii dam crezare in aceasta privinta mai mult deca dam crezare concluziilor medicale trase in urma studierii intense a oaselor.
- Traumele descoperite pe scheletul din mormantul 1 coincid in cea mai mare masura cu diferitele rani pe care le-a suferit Filip de-a lungul zbuciumatei lui vieti. Asa cum bine s-a evidentiat in studiul din 2018, “despre nici un alt rege istoric grec nu s-a raportat sa fi fost handicapat in acest fel.(…) Acesta este primul si unicul exemplu al unei rani antice pentru care exista atat descrieri istorice cat si ramasitele persoanei ranite.
- Mergand mai departe pe coroborarea relatarilor istorice cu detaliile descoperite in mormant, stim ca Cleopatra, tanara sotie cu numarul 7 a lui Filip, tocmai ce nascuse de doua zile cand sotul ei a fost asasinat. In luptele pentru preluarea puterii ce au urmat, Cleopatra si bebelusul ei au cazut victime sigure si au sfarsit prin a fi ingropati toti trei in acelasi mormant.
Discutiile insa mai mult ca sigur ca vor continua multa vreme, cu atat mai mult cu cat statul grec va mai aproba si alte analize pe masura ce stiinta medicala va progresa.
