Rivalitate periculoasă: Irod cel Mare și Cleopatra a VII-a

Irod cel Mare și Cleopatra a VII-a au fost două personalități istorice contemporane, unite pentru scurt timp de interese comune, dar despărțite de ambiții incompatibile.
În Orientul tensionat al secolului I î.Hr., alianțele erau fragile, iar puterea se negocia între Roma, Egipt și micile regate vasale.
Relația dintre cei doi nu a fost doar una diplomatică — a fost o rivalitate periculoasă, alimentată de orgolii, interese teritoriale și influența lui Marcus Antonius.

publicitate

Cleopatra a VII-a a Egiptului este una din figurile cele mai cunoscute ale istoriei antice. Ea a jucat un rol important pe scena politică a vremii. Dar ce i-a adus cu adevărat faima postumă este viață amoroasă ce pare un amestec fascinat de calcul politic la rece și ardentă pasiune erotică.

Irod cel Mare nu se bucură de aceeași faima. De fapt, deși a jucat un rol respectabil pe scenă politică a vremii, Irod ar fi ajuns un personaj uitat al istoriei dacă numele lui nu ar fi fost pomenit în Evanghelia lui Matei, legându-i numele de un infamul episod al masacrului inocentilor în Betleem (Matei 2, 1 – 18).

Ce se cunoaște mai puțin, este relația personală de rivalitate mocnită între Cleopatra, faraoană a Egiptului, și Irod cel Mare.

Prima întâlnire dintre Irod cel Mare și Cleopatra

Nu se știe exact când cele două personaje istorice s-au cunoscut. Cert este că, la anul 40, în timpul fugii sale spre Roma pentru a obține sprijin, Irod trece prin Alexandria unde se întâlnește cu Cleopatra. Între cei doi fiind, la acel moment, relațîi cordiale, ea ii oferă poziția de comandant al armatei sale, oferta refuzată de Irod, prea nerăbdător să ajungă la Roma pentru a mai zăbovi prin Egipt. Am găsit între diversele surse consultate de mine, sugerată tentativă de seducere a lui Irod de către Cleopatra. Cred că este o supoziție nițel cam deplasată dar nu de neexlus.

La acel moment, Cleopatra avusese parte deja de sprijinul lui Cezar cu ajutorul căruia a învins în conflictul intern cu frații ei. Ba chiar avea un băiat, pe micul Cezarion, cu Cezar. Doar că Cezar fusese asasinat cu 4 ani înainte și este foarte probabil că deja răzbătătoarea regină era deja în căutarea unui alt susținător priceput în arte militare și politice cu care să încheie o alianță profitabilă politic și- de ce nu – sentimental. Probabil că ochiul ager al tinerei regine a recunoscut potențialul politic al tânărului Irod.

Acesta, ajuns la Roma, obține  din partea Senatului sprijin dar și numirea ca rege și guvernator al Iudeei. Era o numire la care nici măcar Irod nu se aștepta dar sprijinul (interesat financiar și politic) al lui Marcus Antonius și Octavian a dat roade iar Irod va ști din acel moment cine este sursa și pilonul central cu ajutorul căruia va rămâne la putere . Va avea grijă de-a lungul vieții să își țină seniorii romani mulțumiți.

publicitate

De la cordialitate la rivalitate politică

Se pare că dușmănia între Cleopatra și Irod a izbucnit după ce acesta devine rege al regatului iudeu, poziție obținută cu sprijin roman. Există supoziții că faraoana Cleopatra este cea care a pornit și alimentat întreaga dușmănie pentru că și-ar fi dorit, în fapt, să anexeze Iudeea.

După ce Marcus Antonius – venit că conducător roman în Est – a devenit iubitul ei, puterea ei a crescut considerabil și a încercat să-l pornească contra lui Irod, ațâțând în același timp intrigile deja complicate din familia lui. A luat partea Alexandrei, mama Mariamnei și soacra lui Irod care își dorea ca fiul, Aristobul, să fie numit mare preot. Temându-se de cumnatul lui că de un redutabil rival, Irod aranjează uciderea acestuia, ucidere pentru care este chemat personal să dea socoteală ulterior lui Marcus Antonius. Se spune chiar că s-a gândit serios la a încerca asasinarea Cleopatrei dar s-a răzgândit la sfatul consilierilor săi care l-au asigurat că Marcus Antoniu nu l-ar ierta niciodată.

În ciuda iubirii legendare a lui Antonius pentru Cleopatra, acesta nu s-a lăsat orbit de interese subiective și a acționat ca un factor de echilibru între cei doi. În ciuda presiunilor Cleopatrei, Irod și-a păstrat tronul fiind nevoit, în schimb, să cedeze Egiptului Ierihonul, împrejurimile acestuia și oaza Ein Gedi.

În timpul acestor tratative, Irod a observat puternica influență pe care o avea Cleopatra asupra lui Antonius și, înțelegând pericolul, din acel moment a încetat să o mai antigonizeze pe față, încercând să îi fie cât mai mult pe plac.

Cum a supraviețuit Irod căderii lui Marcus Antonius

În conflictul izbucnit între Octavian și Marcus Antonius, Irod a ținut, inițial, partea celui din urmă dar a fost împiedicat să participe direct la lupta de Cleopatra care l-a trimis să lupte cu arabii care nu își platisera datoriile față de ea. Datorită faptului că nu a participat direct la luptele în Octavian și Antonius dar și datorită animozității publice cu Cleopatra, Irod are îndrăzneala de a apare în față lui Octavian și de a-și susține cauza, obținând, în final, sprijinul acestuia pentru a-și păstra tronul regatului iudeu.

În loc de final….

Rivalitatea dintre Irod si Cleopatra ne aminteste ca istoria nu este doar o succesiune de evenimente, ci o confruntare intre ambitii, temeri si instinct de supravietuire. In spatele marilor titluri si al legendelor romantice, se afla oameni care au luat decizii sub presiunea timpului si a puterii.

Într-o lume în care alianțele se schimbau peste noapte și tronurile se câștigau cu aur sau sânge, supraviețuirea era adevărata victorie.

Doar că…. Destinele tragice nasc legende.
Supraviețuitorii rămân în arhive.

publicitate
Irod cel Mare și Cleopatra
Auteur inconnu – Unknown author, Public domain, via Wikimedia Commons
Bust al Cleopatrei aflat la Altes Muzeum – Berlin © José Luiz Bernardes Ribeiro, sursa imagine: Wikipedia

publicitate

postari asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *