10 curiozitati despre Irod cel Mare
Irod cel Mare, rege al regatului Iudeea, vasal al Romei si infam personaj biblic.
Nu stiu voi dar eu, cand eram mai mica, pe la 12 – 13 ani, credeam ca Irod era un personaj legendar ce nu existase cu adevarat. Nu mica mi-a fost mirarea cand, intr-o vizita la biblioteca scolii, rasfoind o enciclopedie de personaje antice, am descoperit acolo numele lui Irod cel Mare. Intrigata si foarte curioasa in acelasi timp, am cautat sa aflu mai multe despre viata acestui rege antic si – trebuie sa va spun – acest om a avut o viata mai palpitanta decat mi-as fi putut inchipui.
Nascut la anul 74 sau 73 i. Hr., Irod cel Mare a ajuns pe tronul regatului iudeu in anul 40 i Hr., cu sprijin roman. A domnit decenii bune in ciuda lipsei de popularitate in propriul regat. A fost dominat de o puternica sete de putere care l-a facut sa isi execute un numar impresionant de membrii ai propriei familii din frica – partial patologica, partial justificata – ca acestia incearca sa-l inlature de pe tronul cucerit cu greu. Dar sa o luam pe indelete si sa detaliem doar cateva din detaliile vietii sale atat de tumultuoase.
10 curiozitati despre Irod cel mare
Irod cel mare nu era evreu de origine
Irod cel Mare era de origine edomit – tatal sau, Antipater, apartinea tribului idumeilor, mama sa, Cypros, provenea dintr-o familie nobiliara nabateeana. Faptul ca Irod nu era evreu de origine era unul din motivele pentru care nu a fost deloc popular intre supusii sai evrei, celelalte motive avand legatura cu atitudinea slugarnica fata de romani si cu construirea de temple pagane pe teritoriul Iudeei, fapt ce a scandalizat evreii religiosi.
Irod cel Mare a fost aliat al lui Marcus Antonius
Sosit in Orient, in anul 43 i. Hr. Marcus Antoniu, stimulat de o suma generoasa, ii sustine pe fratii Phasael si Irod contra dusmanilor evrei care incercau sa le impiedice ascensiunea spre putere. Mai mult chiar, le confirma puterile deja detinute. Se reintalnesc in anul 40 i. Hr. la Roma unde Irod a sosit incercand, din nou, sa obtina protectia puternicilor zilei. Atat Marcus Antonius cat si Octavian il sustin si, la propunerea acestora, Senatul il desemneaza ca rege al evreilor si guvernator, un sprijin ce, probabil, a depasit chiar asteptarile lui Irod. Cand conflictul intre Octavian si Marcus Antoniu a izbucnit, Irod a fost de partea celui de-al doilea care, oricum, era, la acel moment, agentul de influenta al Romei in zona orientala. Dupa victoria lui Octavian in anul 31 i. Hr., Irod incearca o riscanta pirueta diplomatica de aliere cu noul invingator. Indiferent ca a fost convins de o foarte generoasa suma de bani, fie ca Irod a invocat in favoarea lui dusmania pe care defuncta faraoana Cleopatra i-o purta, cert este ca, in aceasta privinta, succesul lui Irod a fost deplin si alianta cu Octavian a fost una de lunga durata.
Ascensiunea lui Irod cel Mare la tron a pus capat dinastiei Hasmoneene
Dinastia Hasmoneana domnea in Iudeea de la 140 i. Hr. Dinastia Hasmoneaba sau a Macabeilor isi trage numele de la o familie care la 167 i Hr. a pornit o rascoala si a preluat controlul regatului iudeu care, pana la acel moment, se aflase cub dominatia Imperiului Seleucid. Macabeii au avut un rol deosebit in reafirmarea identitara a evreilor, au reafirmat religia evreiască, au extins hotarele Iudeii prin cucerire și au redus influența elenismului și iudaismul elenistic. Pentru a-si consolida puterea pe tronul regatului iudeu, avand deja un ferm sprijin roman, Irod se casatoreste in anul 37 cu Mariamne, printesa a dinastiei Hasmoneene. Departe ca aceasta casatorie sa stinga dusmaniile si sa limpezeasca apele, in anii care au urmat o lunga serie de intrigi, dusmanii si luptele politice accerbe de culise au dus moartea celor mai multi membrii ai dinastiei Hasmoneene.
Supranumele de “cel Mare” i-a fost atribuit de catre romani
Irod, de-a lungul intregii sale domnii, a fost profund antipatizat de supusii sai evrei. Prin urmare supranumele de cel Mare nu a fost, in nici un caz, o recunoastere pe care acestia sa i-o acorde, nici macar post – mortem. Cei care l-au numit astfel au fost romanii, impresionati de multitudinea de monumente, cladiri si chiar orase pe care le-a construit in cei 37 de ani cat a stat la putere.
Irod cel Mare era poligam si a avut mai multe sotii si concubine.
Mare iubitor al sexului frumos, Irod a fost poligam. Prima lui sotie a fost Doris pe care a repudiat-o pentru a se casatori cu printesa Hasmoneana, Mariamme. Dupa executarea acesteia, Irod a devenit poligam, printre sotiile sale numarandu-se Mariamne II, Cleopatra a Ierusalimului, Malthace si alte cinci sotii despre care nu se cunosc prea multe detalii, stim doar numele a trei din ele: Pallas, Phaidra, si Elpis.
Intre Irod cel Mare si Cleopatra, faimoasa faraoana egipteana, a fost o mare dusmanie
Nu se stiu exact motivele dusmaniei intre Irod si faimoasa faraoana. Cert este ca, la anul 40, in timpul fugii sale spre Roma pentru a obtine sprijin, Irod trece prin Alexandria unde se intalneste cu Cleopatra, intre cei doi fiind, la acel moment, relatii cordiale, ea oferindu-i chiar sa fie comandant al armatei sale, oferta refuzata de Irod. Exista supozitii ca faraoana Cleopatra si-ar fi dorit, in fapt, sa anexeze Iudeea. Dupa ce Marcus Antonius a devenit iubitul ei, ea a incercat sa-l porneasca contra lui Irod, atatand in acelasi timp intrigile in familia lui Irod. In ciuda presiunilor Cleopatrei, Irod si-a pastrat tronul fiind nevoit, in schimb, sa cedeze Egiptului Ierihonul, imprejurimile acestuia si anumite zone ale Arabiei. La acel moment, dansu-si seama de influenta puternica a Cleopatrei asupra lui Antonius, Irod a incetat sa o mai antigonizeze pe fata, incercand sa ii fie cat mai mult pe plac. In conflictul izbucnit intre Octavian si Marcus Antonius, Irod a tinut, initial, partea celui din urma dar a fost impiedicat sa participe direct la lupta de Cleopatra care l-a trimis sa lupte cu arabii care nu isi platisera datoriile fata de ea. Datorita faptului ca nu a participat direct la luptele in Octavian si Antonius dar si datorita animozitatii publice cu Cleopatra, Irod are indrazneala de a apare in fata lui Octavian si de a-si sustine cauza, obtinand, in final, sprijinul acestuia pentru a-si pastra tronul regatului iudeu.
Mai multe detalii despre tumultoasa dusmanie intre Cleopatra si Irod cel Mare gasiti aici
Irod cel Mare si-a executat mare parte din familie
Ajuns pe tronul iudaic la care ravnise atat, Irod nu a mai fost dispus sa il cedeze vreodata si si-a inlaturat fara ezitare toti probabilii rivali, chiar si cand acestia nu lansau o amenintare directa la pozitia sa de rege. Prada acestei frici a lui de a nu pierde tronul au cazut fostul rege Ioan Hircan al II-lea, Mariamne, a doua lui sotie, principesa hasmoneana, mama ei, Alexandra, si fratele, Aristobul. Tot pentru tradare a fost executat si cumnatul sau Iosif, sotul surorii sale, Salomeea, dar si proprii fii, Alexandru, Aristobul si Antipater. Povestea este prea complicata ca sa o transez aici, promit sa revin cu o postare pe tema aceasta intr-o postare ulterioara.
De-a lungul timpului, Irod cel Mare a avut mai multe tentative de sinucidere
In anul 43 iHR., cand luptele pentru putere erau in toi, situatia devenise grava pentru Irod, motiv pentru care el, familia si partizanii lui, hotarasc sa fuga spre zone mai putin periculoase. Pe drum, radvanul lui s-a rasturnat, mai sa ii omoare mama. Exasperat de situatia coplesitoare, Irod a avut o tentativa nereusita sa se sinucida. La aproximativ 40 de ani distanta, regasim un Irod batran si foarte bolnav care, exasperat de durerile atroce prin care trecea (avand, foarte probabil, un cancer de intestine), a vrut sa isi infiga in gat cutitul pe care il avea in mana si cu care tocmai isi taia un mar. In ultima secunda, o ruda a sa l-a oprit de la gestul disperat.
Moartea lui Irod a fost chinuitoare iar inmormantarea lui a fost fastuoasa
Iosif Flavius ne-a lasat detalii despre funeraliile fastuoase tinute in cinstea lui Irod cel Mare. Acesta a fost transportat pe o litiera de aur impodobia cu pietre pretioase. Regele defunct avea pe cap o coroana de aur, in mana dreapta se afla un sceptru iar trupul ii era infasurat in purpura. Litiera era urmata de o multime alcatuita din rude si de oşteni. La finalul procesiunii, cortegiul era incheiat de 500 de slujitori care aduceau mirodeniile necesare pentru ingropaciune.
Regele Irod este ingropat in cetatea Herodion
Irod cel mare a fost ingropat in cetatea Herodion, construita de el la 500 metri sud -vest de zidul Ierusalimului. Puteti vedea ce a mai ramas din aceasta cetate in imaginea de mai jos.
Daca ne uitam cu o privire neavizata, am spune ca avem in fata imaginea unui vulcan stins mai degraba decat cetatea unui rege. Poate va intrebati, privind imaginea, de ce nu se vede mai nimic din cetate. Sau poate presupuneti ca aceasta a fost acoperita de pamant in miile de anii ce au trecut de la moartea lui Irod. De fapt, arheologii (care fac sapaturi de ani de zile in cetate) spun ca Irod personal a decis, spre finalul vietii, sa isi ingroape palatul, folosind pamant de la baza dealului, pamant pe care l-a asezat de-a lungul zidurilor pana cand cladirea nu a mai fost vizibila din afara. Si apropo de sapaturi si de arheologi…..
In anul 2007, in urma unor sapaturi arheologice vaste la cetatea Herodion, arheologul Ehud Nezer a anuntat public posibila descoperire a mormantului lui Irod. Ulterior, alti arheologi au contestat concluzia, evidentiind considerente cum ar fi ca mormantul este prea simplu pentru a fi cu adevarat mormantul lui Irod sau faptul ca pe acel mormant nu s-a gasit o inscriptie care sa ateste cu siguranta cine a fost ingropat acolo. Daca acela este intr-adevar mormantul regelui sau nu, ramane inca un subiect de dezbatere deocamdata.
