In umbra Cleopatrei: ce s-a intamplat cu copiii faimoasei regine?
Cleopatra, faimoasa regina a Egiptului, este o figura istorica extrem de cunoscuta, mai putin stiut este insa faptul ca ea a avut patru copii despre a caror soarta dupa finalul tragic al mamei lor vom afla in postarea de mai jos.
Putine femei sunt atat de faimoase in istoria omenirii cum este Cleopatra, regina Egiptului. Iubirile ei cu generali faimosi ca Cezar si Marcus Antonius sunt extrem de cunoscute ca si sfarsitul ei tragic. Aproape neobservat trece insa detaliul cu privire la soarta copiilor faimoasei regine. Aceasta omisiune este cu atat mai ciudata cu cat adevaratul motiv al razboiului izbucnit intre Octavian si Marcus Antonius a fost declararea de catre acesta a lui Cesarion, cel mai mare copil al Cleopatrei, ca mostenitor al lui Cezar in Donatiile de la Alexandria, in anul 34 i. Hr. Aceasta declaratie a starnit furia lui Octavian, singur mostenitor numit in testamentul lui Cezar. Acesta a fost samburele razboiului civil dintre Octavian si Marcus Antonius, razboi la finalul caruia Cezarion si fratii lui raman orfani.
Ptolemeu al XV-lea Cezarion
Ptolemeu al XV-lea Caesar este fiul faimosului general roman Cezar si al Cleopatrei, regina Egiptului. S-a nascut la anul 47 i. Hr., la un an dupa ce parintii lui s-au cunoscut si paternitatea lui a fost recunoscuta chiar de Cezar desi nu dupa toate legile si tipicul roman . Dupa asasinarea tatalui sau, la Roma, inca din martie 44 i. Hr., Cleopatra il coopteaza pe Cesarion la domnie. Cand razboiul dintre Marcus Antonius si Octavian izbucneste, Cleopatra isi trimite baiatul departe, probabil spre India, trecand prin Etiopia. Octavian, cu obisnuita viclenie, il momeste pe tanarul adolescent cu promisiunea ca ii va oferi tronul Egiptului. Sfatuit de tutorele sau, Rhodon (foarte probabil, mituit de Roma), Cesarion se intoarce la Alexandria unde este ucis in anul 30 i. Hr, la doar 16 ani.
Octavian a calculat la rece: Cesarion era unicul ce putea rivaliza cu el pentru mostenirea lui Cezar. In schimb, ceilalti trei copii ai Cleopatrei, rod al iubirii ei cu Marcus Antonius, beneficiaza de clementa lui, probabil datorita si varstei lor fragede.
Cei trei copii ai Cleopatrei care au supravietuit razboiului civil au fost Ptolemeu Philadelphus (nascut la 36 i. Hr.) si gemenii Cleopatra Selene si Alexandru Helios (nascuti la anul 40 i. Hr).
Dupa infrangerea parintilor lor la Actium, acestia s-au asigurat ca ai lor copiii sunt departe in momentul in care Octavian ajunge in Egipt. Cand parintii lor se sinucid, copiii se aflau la Teba iar regatul lor va fi anexat la Imperiul Roman. Octavian ii va captura si ii va duce la Roma unde vor face parte, in anul 29 i. Hr., dintr-o parada a triumfului in care copiii au fost imbracati ca Luna si Soarele si inlantuiti cu catuse grele de aur. Costumatia gemenilor nu era intamplatoare. Marcus Antonius cand isi intalnise copiii, la trei ani dupa nastere, le daduse aceste nume Helios = soare si Selena = Luna, pe langa numele de origine greaca pe care le purtau deja. Era asadar o costumatie simbolica, legata subtil de Marcus Antonius. Spectacolul bietilor copii inlantuiti si incapabili sa mearga din cauza greutatii lanturilor a induiosat mult la acel moment populatia romana ce participa la parada. Ulterior, Octavian ii incredinteaza spre crestere si educare surorii sale, Octavia, ce ii va creste in propria casa laolalta cu proprii copii pe care ii avea din casniciile proprii.
Alexandru Helios si Prolemeu Filadelf
Alexandru Helios si Ptolemeu dispar din orice relatari dupa anul 29 i. Hr. Se crede ca au murit fie de boala fie asasinati. A doua varianta pare mai palpitanta dar e probabil neadevarata, dat fiind ca supravietuitoarea, Cleopatra Selena, a pastrat in timp o relatie excelenta cu Augustus insusi si cu familia lui. Putin probabil ca relatia lor sa fi fost atat de buna daca fratii ei ar fi fost rau tratati sau chiar omorati sub ochii ei.
Cleopatra Selene
Crescuta in casa Octaviei, sora lui Octavian, Cleopatra Selene se va invarti intr-un cerc aristocratic select unde il va intalnit pe Juda, viitorul ei sot.
Cine este Juda al II-lea?
Juda al II-lea era fiul lui Juda I, ultimul rege al Numidiei Orientale, mare prieten si aliat al lui Pompei si dusman declarat al lui Cezar. Cand, in final, Juda I pierde razboiul impotriva lui Cezar, se sinucide in niste conditii suficient de interesante cat sa revenim intr-o alta postare asupra povestii. Juda al II-lea este luat la Roma si crescut de Octavia, sora lui Octavian, aceeasi care ii va prelua pentru crestere si educatie pe copiii supravietuitori ai Cleopatrei. Dupa alti autori, Juda ar fi fost crescut de Calpurnia, ultima sotie a lui Cezar. Tanarul print se remarca ca loial si priceput in doua campanii – cea din Egipt contra Cleopatrei si a lui Antonius si cea din Spania, desfasurata intre anul 26 si 25 i. Hr.
In anul 25, Octavian ii incredinteaza Mauritania pe care o va conduce ca rege aliat al Romei.
In anul 19 i. Hr., Cleopatra Selena si Juda se casatoresc. Casatoria lor pare una fericita, cei doi avand doi copii: un baiat, Ptolemeu, si o fata, Drusilla. Cleopatra nu a fost doar o simpla regina. Ea s-a remarcat ca o figura extrem de influenta la nivel decizional nu doar in Mauritania peste care domnea alaturi de sotul ei ci si la Roma. A avut toata viata o relatie excelenta cu Augustus. Domnia ei a fost una nedramatica, o perioada de bunastare si prosperitate pentru supusi. Dar nu a durat decat circa 25 ani, Cleopatra murind undeva pe la anul 5 dupa Hristos, pana in varsta de 40 de ani. Data mortii nu este una sigura, cercetatorii inclinand penru anul 5 datorita faptului ca in anul 7, Juda al II-lea se casatoreste cu a doua sotie. Juda, fiind cetatean roman, nu s-ar fi putut recasatori, fiind monogam, decat daca Cleopatra decedase intre timp.
Se pare ca moartea Cleopatrei Selena a coincis cu o eclipsa de luna care l-a inspirat pe poetul de curte al lui Augustus, Crinagoras de Mytilene, sa scrie versurile de mai jos care sunt considerate o eulogie inchinata mortii fiicei faimoasei Cleopatra.
Cand luna insasi se intuneca, urcand la apus,
Acoperindu-si suferinta in noapte,
Pentru ca a vazut frumoasa sa omonima, selena,
Fara suflare, coborand in Hades
Cu ea avea in comun frumusetea luminoasa
si si-a amestecat propriul intuneric in moartea ei.
Crinagoras de Mytilene
“Cheia istoriei
nu se afla in istorie,
ci in oameni.”
Theodore Simon Jouffroy
