Sextus Pompeius

Scurta introducere

Sextus Pompei a trait in umbra tatalui sau, Pompei cel Mare. Dupa moartea acestuia, vrand nevrand, Sextus s-a trezit tras in valtoarea turbulentelor evenimentelor de la Roma din intervalul 40 – 30 i. Hr.

Sextus se detaseaza de restul figurilor romane de pe blogul nostru prin faptul ca, impins de imprejurari, a ajuns sa practice pirateria, atat ca mijloc de supravietuire dar si ca modalitate de opozitie contra puterii legale de la Roma.

Intr-un final, Sextus Pompei a fost invins dar povestea lui este una extraordinara si merita sa fie cunoscuta. Cea mai succinta descriere a lui am gasit-o la Appian care in a sa “Razboaiele civile” scrie:

El era ultimul fiu al lui Pompei cel Mare, si nu avusese tata de mic isi nici frati inca tanar. Dupa moartea lor s-a ascuns mult timp si practica in secret jaful in Spania pana cand a adunat un numar mare de urmaritori, pentru ca se facuse cunoscut ca fiul lui Pompei. Apoi a inceput sa jefuiasca pe fata. Dupa moartea lui Gaius Caesar a continuat cu incapatanare razboiul, a adunat o armata mare cu corabii si bani, a preluat insule, a devenit stapan al marii, a adus foamete in Italia, si si-a constrans dusmanii sa faca pace in conditii pe care el si le-a ales. De mare importanta a fost ajutorul dat in proscriptiile de la Roma cand, expusi la distrugere totala, a salvat multi nobili care erau, la acel moment, acasa in siguranta datorita lui. Dar lovit de o aberatie ciudata, el nu a urmat niciodata o politica agresiva impotriva dusmanilor sai desi soarta i-a dat multe ocazii; el doar s-a aparat.
Dupa o astfel de cariera Pompeius a fost luat prizonier. Titius (….) l-a omorat personal la Miletus in al patruzecelea an de viata.” (Appian, pag 557 – 558)