Marcus Agrippa: căsătoria cu Caecilia Attica și legătura cu Atticus (episodul 3)
În anul 37 î.Hr., Marcus Agrippa, aflat în plină ascensiune politică, se căsătorește cu Caecilia Attica, fiica lui Pomponius Atticus. Această alianță nu a fost doar o decizie personală, ci și o mișcare strategică într-o Romă dominată de jocuri de putere și alianțe familiale. Despre căsătoria dintre Marcus Agrippa și Caecilia Attica.
Până în jurul anului 37 î. Hr., nu suntem deloc familiarizați cu viața intimă și sentimentală a tânărului Agrippa, însă, în acel an, dincolo de agitata viață politică romană la care era deja un participant activ, Agrippa făcu o schimbare majoră și în viața personală, devenind soțul unei anume Caecilia Attica, fiica lui Pomponius Atticus.
Cine era Caecilia Attica, prima soție a lui Marcus Agrippa?
Deși nu a fost deloc o persoană de prim rang în viața Romei, numele lui Atticus îți poate suna cumva cunoscut dacă ești familiarizat cu scrierile lui Cicero. O anume scriere a acestuia, intitulată ” Scrisori către Atticus”, cuprinde o corespondență în care regăsim gânduri intime despre situația politică și păreri sincere ale faimosului orator. Și da, acel Atticus către care au fost trimise acele scrisori, este exact omul ce devine la anul 37 î. Hr. socrul lui Agrippa, la acel moment o personalitate politică în ascensiune.
Tânăra destinată a-i fi soție se numea Caecilia, era născută în anul 51 î. Hr. și fusese dintotdeauna o tânără foarte curtată, fiind considerată o partidă excelentă după standardele elitei romane. Marcus Antonius mediase o uniune între Agrippa și Caecilia încă din anul 42 dar tatăl ei a preferat să aștepte să ia o decizie până fata a împlinit 14 ani, vârsta considerată în Roma antică drept cea mai potrivită pentru măritiș.
La momentul căsătoriei, tânărul Agrippa ar fi putut să aspire mult mai sus, dată fiind poziția sa foarte apropiată de Octavian. Ar fi putut inclusiv să se însoare în clasa patricienilor dar, modest și cu picioarele pe pământ cum îl știm, a preferat totuși pe cineva din propria clasă de origine, clasa ecveștrilor. Agrippa nu doar a devenit ginerele lui Atticus ci cei doi au stabilit și o legătură strânsă, bazată pe respect reciproc, o legătură de prietenie ce va dura până la moartea lui Atticus.
Căsătoria dintre Marcus Agrippa și Caecilia Attica
O dată căsătoriți, cei doi soți par să fi dus o viață liniștită și armonioasă. Tânăra soție îl aștepta la Roma, găsindu-și ocupații casnice cât timp Agrippa se ocupa de presantele și diversele chestiune politice și militare ce îl duceau mai aproape sau mai departe de Roma.
Primul copil al cuplului s-a născut undeva între 37-33. A fost o fată pe nume Vipsania Agrippina, viitoare soție și mare dragoste a împăratului Tiberius. O a doua fată, numită tot Vipsania, s-a născut undeva între anii 36 și 28 î. Hr.
Ce s-a întâmplat cu prima soție a lui Marcus Agrippa?
Dat fiind că la anul 28 î. Hr., știm că Agrippa încheie o a doua căsătorie, este de presupus că, până la acel moment, prima căsnicie se încheiase. Ceea ce nu se știe deloc, sunt detaliile privitoare la ce s-a întâmplat. Nu doar că nu avem detalii cu privire la finalul căsătoriei lor, în fapt, nu știm nici măcar ce s-a întâmplat cu Caecilia. Există două opțiuni: fie Agrippa a divorțat, fie la momentul celei de-a doua căsătorii, Agrippa era văduv, Caecilia decedând la o dată și din motive necunoscute.
Deși nu avem dovezi certe, majoritatea istoricilor înclină spre a doua variantă.
Un indiciu destul de solid cu privire la soarta tragică a Caeciliei este dat de absența ei de la veghea ce s-a desfășurat la patul de moarte al tatălui ei, Atticus, eveniment întâmplat în anul 32 î. Hr.
Acesta, la venerabila vârstă de 77 de ani, după decenii de sănătate înfloritoare, dezvoltase niște probleme intestinale cu cauză necunoscută, boală ce devenea din ce în ce mai virulentă și mai dureroasă.
Decis să nu mai suporte așa tortură, Atticus trimise după cei mai apropiați prieteni ai săi: Agrippa, L. Cornelius Balbus și Sex. Peducaeus. Acestora, o dată ajunși la căpătâiul lui, le explică că, întrucât nu se întrevedea vreo posibilitate de vindecare iar durerea era tot mai greu de suportat, hotărâse să se sinucidă prin înfometare.
Ascultându-și socrul și prietenul luând o asemenea decizie, Agrippa „plângând peste el și sărutându-l” (1) îl ruga să nu accelereze ceea ce natura lucrează, ci să rămână în viață nu doar pentru el ci și pentru prietenii pe care îi lăsa în urmă prin decizia lui.
Atticus nu a dat curs implorarilor lui Agrippa căruia îi răspunse cu o tăcere încăpățânată.
După două zile de înfometare, starea lui Atticus păru să se îmbunătățească dar, refuzând în continuare să mănânce, după încă trei zile de înfometare, muri la sfârșitul lunii martie a anului 32 î. Hr.
La cererea lui Atticus însuși, funeraliile i-au fost modeste deși cel decedat se bucurase de o avere respectabilă.
Trupul i-a fost scos din casă pe un mic pat, fără pompă, însă mulțimea ce a venit să asiste a fost numeroasă.
Urna cu cenușă să i-a fost așezată într-un mormânt de pe Via Apia, mormânt aparținând unchiului său Q. Caecilius. (2)
În toată această desfășurare tragică, o persoană ce nu putea lipsi în mod normal, nu este pomenită: unica și mult iubita lui fiică Caecilia. Acest detaliu ne face să credem că ea nu mai era deja in viață la acel moment, deși acest lucru nu ne este precizat cu claritate.
Căsătoria lui Marcus Agrippa cu Caecilia Attica a reprezentat una dintre puținele perioade liniștite din viața generalului. În anii următori însă, destinul lui Agrippa avea să fie din nou legat de marile conflicte ale Romei și de ascensiunea definitivă a lui Octavian.
Bibliografie
Adrian Goldsworthy – „Augustus, revolutionarul care a devenit imparat”, editura Litera, 2023, ISBN 978-606-33-9767-7
Powell, Lindsay (2015), ”Marcus Agrippa: Right-hand man of Caesar Augustus”, Barnsley, UK: Pen & Sword, ISBN 9781848846173
(1) (2) – Cornelius Nepos – „Aticus” – originalul în latină îl putem citi aici
